Criez că ari-n mince boabi dă piperi,
Cum că gies să strâcă, tot pră drumuri sparci,
Perina dă aer, spusă dă şofiări.
Apoi, după api, noi iar punim piatră,
Cari să înşâră, cum să-nşâră fumu
Vina-i tot a noastră, ălor dî la vatră.
Dacă vini ploaia şî iar spala drumu,
Io socot atuncia, nu-i dă vină nimi,
Tot născocitoru criăd c-a fost un fraiăr,
Că duşăgu acela ţânia mult măi bini
Dă-l umplia cu fiără, nişidăcum cu aer.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu